Doar un turn ratacit printre case

Expandmenu Shrunk


  • Category Archives Funny stories
  • Cel mai important moment si lucru al vietii

    In ultima vreme am impartasit putine lucruri cu voi prin intermediul acestui blog, asa ca am decis sa va mai ofer o concluzie recenta, datorita faorte mult si unei postari vazute pe Facebook. Daca in articolul precedent v-am povestit parerea mea despre “Reteta fericirii”, acum va voi spune care consider eu cel mai important moment al vietii. Am citit ca de fapt sunt doua cele mai importante momente ale vietii, si anume acela cand te nasti, si acela in care afli de ce te-ai nascut. Imi permit sa completez, sau chiar sa rectific putin acest lucru spunand ca momentul cel mai important al vietii este acela in care TRECUTUL SE INTALNESTE CU VIITORUL.

    Acela este momentul in care trebuie sa fim recunoscatori vietii ca il traim. Fericirea, bucuria, minunile si toate lucruile frumoase le simtim, traim sau vedem doar in PREZENT, adica atunci cand TRECUTUL INTALNESTE VIITORUL. :) Acesta este momentul  in care se intampla minuni, chiar daca refuzam sa le vedem. De exemplu pentru mine, este minunat ca impart acest lucru fantastic cu voi, iar pentru voi este un moment special acesta de ACUM in care cititi aceste cateva randuri, si in care incercati sa vedeti minunatia in ceea ce este scris in fata voastra. Ca sa privim putin altfel acel moment al PREZENTULUI, sunt momente in viata in care suntem inconjurati de familie, de prieteni sau de necunoscuti, dar de la fiecare avem cate ceva de primit. Si nu ma refer acum la a primi acel ceva material, ci si la cunostinte, sau macar glume care ne aduc un zambet. :) Poate va ganditi acum si la acele momente in care sunteti singuri, cand familia, prietenii sau chiar si necunoscutii, sunt departe de dumneavoastra, si fizic sunteti singuri. Ei bine, aceste momente sunt foarte utile pentru orice individ. De ce spun asta? Ei bine, cu cat petrecem mai mult timp cu o persoana, atunci invatam modul acesteia de a gandi, de a se manifesta in situatii diverse, de a dori anumite lucruri, de a-i face placere sa asculte un anumit gen de muzica, deci implicit ne dam seama de ce muzica prefera, si asa mai departe. La fel este si cand suntem singuri, fara alte persoane in jurul nostru. Acest moment este foarte necesar oricarui individ cerebral deoarece ajunge sa se cunoasca si sa reflecteze la ceea ce isi doreste cu adevarat. Atunci cand esti singur, ai timp sa meditezi si mintea “iti pleaca aiurea” in toate directiile pe care Sufletul le doreste aproape. Asa ajungi sa oferi posibilitate mintii tale ce isi doreste Sufletul tau. Asadar datorita singuratatii fizice si lipsei de interactiune cu alte persoane (care involuntar sau vountar ne transmit punctele de vedere ale mintii lor), oferim o posibilitate de apropiere si intrare pe o aceeasi “lungime de unda” a Sufletului nostru cu mintea noastra, iar atunci cand mintea intelege Sufletul, atunci va stii cum sa il faca pe acesta sa simta ceea ce trebuie intr-un mod mai logic. Iara doua exemple de imagini care prezinta  intr-un mod amuzant, dar foarte adevarat, relatia dintre minte (creierul) si Suflet (inima).

    In incheiere, va voi mai prezenta cateva imagini care va sugerez sa le priviti pe fiecare in parte si sa incercati sa intelegeti mesajul din fiecare. In cel mai nefericit caz, la finalul articolului veti avea un zambet pe chip, dovada ca macar intr-un procent mic, articolul si-a atins scopul. :)

    Si voi incheia acest articol cu o poezie a lui Ion Minulesc, cu titlul care reprezinta acel lucru pe care ar trebuie sa il facem de fiecare data cand TRECUTUL INTALNESTE VIITORUL! :)


  • Lipsa de inspiraţie şi subiecte în Telegraf Constaţa

    Chiar daca au trecut cateva săptămâni de la data de 10 mai când s-a întâmpalt ceea ce urmează să povestesc, chiar nu este o istorisire ce merită neglijată din cauza timpului trecut şi trecuta cu vederea. Ideea este ca pe 9 mai am plecat în apropiere de Constanţa în vizită la un prieten, iar a doua zi am mers cu el chiar în oraş pentru că avea ceva treabă la un birou prin zona centrală a oraşului. Câtă vreme am fost nevoi să îl aştept, am zis să îmi iau un ziar local ca să mai studiez oferta locurilor de munca din Contanţa. Ziarul local de acolo, cel mai vestit pe plan local pentru ştirile şi anunturile ce le conţine este ziarul Telegraf. Tot răsfoindu-l am ajuns la rubrica dedicata horoscopului din ziua respectivă (REPET: 10 mai), şi cu toate că nu prea cred în el, am zis sa citesc ce se spune şi la zodia mea, a Capricornului mai exact. Ceea ce am citit eu acolo o să va las să citiţi cuvânt cu cuvânt cum a scris redacţia Telegrafului în imaginea de mai jos!

    Am trecut destul de rapid peste acest horoscop fără să analizez ceea ce el mă sfatuia acolo, dar după o uşoară procesare involuntară, mi-a apărut în minte gândul că trecuse ceva vreme de la sfintele Paşti, care eu ţineam minte că fuseseră pe data de 15 aprilie, cu aproape o lună în urmă. Atunci am revenit curios la zodiac pentru a mai citi o dată, gândindu-mă că nu am citit bine prima oară, iar acest lucru a implicat bineînţeles analizarea datei ziarului. Când m-am convins că era un ziar din ziua respectivă, trebuie să recunosc că m-am panicat puţin gândindu-mă că este posibil să am ceva probleme serioase de memorie din moment ce un ziar spune, la horoscop e adevarat, că urmează să aibă loc un eveniment ce eu ştiam ca fusese cu ceva vreme în urmă. Panica mea devenise din ce în ce mai mare aş putea spune, mai ales ca prietenul meu nu era lânga mine ca să îl întreb, iar sincer sa fiu, îmi era ruşine să îmi sun părinţii să îi întreb dacă un eveniment ortodox de importanţa Paştelui fusese sau urma să fie (în condiţiile în care tatăl meu este preot, iar acest lucru se presupune că ar fi trebuit să îl cunosc foarte bine). Tot stresându-mi mintea, mi-am amintit o întâmplare salvatoare pentru mine, şi anume aceea că în urmă cu doua trei zile fusesem împreună cu tatăl meu pe lângă biserică chiar, şi atunci când s-a întâlnit cu cineva s-au salutat cu obişnuitul si ortodoxul “salut” de dupa sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos, cu “HRISTOS A INVIAT”. Acea amintire m-a liniştit mult şi m-a determinat să fac poza care ati vazut-o mai sus, şi să o prezint prietenilor Facebook cu menţiunea că este “horoscopul zilei mele de astăzi, prezentat de ziarul Telegraf”. Aproape instantaneu au început să curgă comentarii cu râsete şi miştouri la adresa acestora, iar unul dintre prietenii online mi-a explicat totuşi că  este posibil ca horoscopul respectiv să fi făcut referire la Pastele Cailor. :D

    Între timp a aparut prietenul meu de unde avea treaba şi după ce i-am povestit şi lui de s-a amuzat teribil, am mers la un magazin unde avea de facut nişte cumpărături. Eu l-am aşteptat la maşina tocmai pentru a avea timp ca să ma uit si peste anunţuri. Astfel, aşa am găsit un anunţ de angajare interesant pentru mine care spunea că se caută oameni pentru “marketing, PR, bucătărie, bar, manager assistant …” şi multe alte domenii care nu mă interesau. Având în vedere că era ora 09:20 dimineaţa (oră ce o ţin minte şi acum cu precizie), am zis că am şanse bune la o aşa ora matinală. În momentul în care am sunat la numărul din anunţ, mi-a raspuns o doamnă şi i-am zis pentru ce sun, iar aceasta mi-a zis pe un ton ce parea cu un semn mare de întrebare şi de mirare în acelaşi timp, că locurile respective fuseseră ocupate ……. de mult. Dacă la ora la care am sunat eu fuseseră toate locurile ocupate de mult timp, am ajuns să mă întreb care ar fi explicaţia anunţului din ziua cu pricina? Mi-am dat seamă că este posibil ca anunţul respectiv sa fie unul mai vechi şi a fost republicat, dar mi s-a părut ciudat că nu s-au interesat cei de la ziar dacă mai este valabil sau nu ……….. sau că cei de la Telegraf când rămân în pană de idei, subiecte sau materiale, apelează la ce au publicat în numerele mai vechi. Acest lucru până la urma este cât de cât de acceptat la capitolul anunţuri, dar la povestea cu horoscopul chiar mi se pare ciudat rau de tot şi dăuneaza grav imaginii ziarului. Si mai rău cred că dăuneaza dezinteresul acestora pentru cititorii lor, având în vedere că eu le-am trimis un e-mail de sesizare la adresa specială pentru reclamat ce apare în ziar, dar la respectivul mesaj nu am primit nici macar o un mesaj de gen: “o sa verificam”, ca să nu mai am pretenţa de un “mulţumim de atenţionare”.  Ma gândesc că este posibil că este foarte posibil să se fi înţeles puţin greşit noţiunea mult mediatizată de LIBERTATE A PRESEI sau că a fost interpretată ca reprezentând LIBERTATEA DE PROSTIRE A PUBLICULUI CARE NE URMAREŞTE! :)


  • Din categoria SUNT MISOGIN (???) :)

    Am descoperit acum ceva vreme pe profilul Facebook la o prietena ………. subiniez O PRIETENA (deci de gen feminin persoana), o poza interesanta cu TOP 10 MINCIUNI ALE FEMEILOR. Ca sa notez mai repede ce era acolo, dar sa salevz si poza anexata, foarte sugistiva de altfel pentru subiectul in cauza, am dat print screen , cu gandul de a prezenta si eu pe blogul meu acest top. :)

    Va rog  mult (pe voi fetelor in special) daca aveti vreo obiectie la macar una dintre aceste minciuni, sa comentati si sa va spuneti punctul de vedere ……. dar cu ARGUMENTE solide de preferat! :)


  • Din categoria FUNNY STORIES – 1

    In aceasta dimineata m-am trezit amuzat de o poveste amuzanta foarte veche pe care mi-a adus-o aminte …… un vis, cred. Cred, si nu sunt sigur de acest lucru din simplul motiv ca nu imi aduc aminte visul. :) Cat imi savuram cafeaua de dimineata, mi-am adus aminte de multe alte povestioare amuzante din trecutul meu, si mi-am dat seama ca sunt demnde, unele dintre ele cel putin, sa fie povestite la cat mai multa lume, ca sa ofer un zambet in plus celor din jurul meu (din jurul meu la propriu, sau la figurat :) ). Asadar, m-am hotarat sa deschid o noua categorie aici, in care sa va povestesc pe rand pvestile amuzante in care am fost direct implicat. Aceasta categorie se va numi FUNNY STORIES. In timp, daca va duceti voi aminte de vreo faza amuzanta la care am luat parte, puteti sa mi-o amintit, si o voi povesti cu drag atunci cand voi avea un moment cu chef de scris, dar cu lipsa de subiecte. ;)

    In cele ce urmeaza, voi reveni la povestea amuzanta numarul UNU:

    In urma cu aproximativ 10 ani, prietena mea de atunci era singura acasa deoarece familia ei era plecata la o nunta a unei membre de familie. De mentionat ca pe strada respectiva stau foarte multe persoane reprezentante ale familiei respective din care face parte acea foasta prietena. Ca o mica paranteza, orasul nostru, Harsova adica, este foarte mic si se afla foarte repede evenimentele de bine, dar si cele de rau …… mult denaturate in schimb (defectul oraselor mici de provincie de altfel :) ).

    Asadar, eu am ajuns la prietena mea pentru a o lua sa iesim in oras, dar stie toata lumea cat dureaza o pregatire pentru oras a unei reprezentante a sexului frumos. :) Cata vreme o asteptam, am auzit in curte ceva miscare, cam nepotrivita pentru ora respectiva, si uitandu-ne pe geam amandoi, am remarcat ca intrase un individ suspect care cotrobaia prin curte sa gaseasca eventual pe unde sa intre in casa fara zgomot, sau paote doar sa ia si el macar o gaina, cred. :D Vazand acest lucru, si remarcand constitutia putin mai mare ca a mea a respectivului “intrus”, am hotarat sa sun la politie. Asa ca a pus mana pe telefon rapid si am format numarul politiei din Harsova, la capatul celalalt raspunzandu-mi rapid o voce putin cam plictisita, ce e drept. Eu vorbeam destul de repede si panicat ca e un om in curte, dand si adresa, iar el ma intreaba destul de calm, cine face reclamatia. Destul de repede i-am zis ca “sunt Catalin Ionita, mai exact baiatul preotului Ionita” (asociere pe care am tot fost nevoit sa o fac atunci cand am fost in Harsova, sau sunt, datorita faptului ca tatal meu este preot acolo/aici, si lumea il cunoaste destul de bine). Cand a auzit cine sunt, m-a intrebat tot destul de calm, ce caut eu la respectiva adresa, pentru ca eu locuiesc de fapt pe o cu totul alta strada. Auzind aceasta intrebare stupida, dupa minea mea, i-am explicat cat de repede am putut (in timp ce “intrusul” in curte isi facea treaba nestingherit)  ca sunt venit la prietena mea acasa, spunad si cum se numeste aceasta. A urmat, din partea “militianului”de serviciu bineinteles, intrebarea “dar ce faci tu la prietena ta acasa cand parintii ei nu sunt acasa?”. I-am explicat tot cat de repede am putut ca am venit la prietena mea ca sa iesim in oras si poate sa mergem la discoteca, sau intr-un bar ……. “sau poate si pe malul Dunarii, dar trimiteti exhipajul azi, ca mi-e ca intra ala peste noi in casa?!”, dupa care, nu mai retin exact, dar am incheiat conversatia. Dupa asta am sarit iar la geam sa vad de respectivul, si l-am vazut ca iesise deja pe strada. Asa ca am linistit prietena, care aproape terminase de schimbat, dar am preferat sa asteptam echipajul de politie. Echipajul bineinteles ca nu a aparut, iar noi am plecat spre oras. Pe drum ne intalnim cu o masina civila a politiei care a oprit langa noi pe strada, iar respectivii au facut un lucru care m-a dezamagit complet. Au inceput sa ma intrebe daca nu cumva era X, un individ care este adevarat ca facuse si puscarie pentru furt, dar nu din oras, si un om cu care personal ma intelegeam destul de bine. Le-am explicat ca nu era el, ca ii cunosc respectivului X consitutia fizica destul de bine, si ca cel care fusese in curte nu aduce deloc cu el. Cu toate acestea, echipajul m-a urmat aproape tot drumul pana in oras (dar cu masina), intrebandu-ma si insistand chiar, daca nu cumva era X, si daca nu vreau sa merg sa depun plangere ca ar fi fost respectivul. Le-am zis ca nu voi face acest lucru, iar in final, dupa ce am ajuns in oras, s-au lasat pagubasi.

    Aceasta poveste mie mi s-a parut destul de amuzanta, mai ales ca am trecut prin ea, si sper ca si pentru voi povestea mea sa fie destul de explicita incat sa v-o imaginati si sa va amuze. Totusi recunosc ca pe mine ma distreaza acum foarte tare cand imi aduc aminte de discutia telefonica cu “militianul” de servicu cu care am discutat la telefon, si “grija”lui foarte mare pentru faptul ca eram eu la prietena mea acasa si curiozitatea lui ca ce faceam eu la ea in respectivul moment. :)

    In timp ce am scir acest articol, mi-am adus aminte de inca cateva povesti amuzante care implica tot organul de aparare al legiim MILITIA cum imi place mie sa o numesc in continuare. ;)